Actrița Clara Flores Aguilera, membru al Asociației Culturale Flower Power, va avea portretul în această expoziție. Clara este originară din Chile și locuiește în România de la vârsta de 9 ani. Este actriță la Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești.
Joi, 26 Aprilie, începând cu ora 19:00, tot la ARCUB, Sala Arcelor va avea loc proiecția filmului “Nice People”, o poveste despre rasism și frică, dar și despre cum se pot crea legături care să apropie.
Expoziția va fi deschisă zilnic (24 aprilie - 6 mai) între orele 14:00-20:00. Intrarea este gratuită.
La evenim,ent va participa Domnul Secretar de Stat Raed Arafat, el însuși portretizat în cadrul proiectului, dar și invitat de onoare, care, alături de alți participanți, va încerca să ne ajute să înțelegem mai bine situația migrației în Europa și în România, precum și diferitele ei nuanțe.
Având în vedere situația actuală, fără precedent, în care peste 65 milioane de persoane din toată lumea au fost forțate să-și părăsească țara și casa, Ambasada Suediei la București a decis să aducă în atenția publicului acest fenomen, prezentând și migranții din România, nu atât de numeroși ca cei din multe țări vestice, dar prezenți în viața noastră cotidiană.
Dorim ca acestă expoziție foto să fie prilejul unor dezbateri și conștientizări a provocărilor pe care le aduce fenomenul migrației și a integrării migranților, dar și a faptului că, în spatele unui ”fenomen” și a unor cifre, vorbim despre oameni ca noi.
Importanța acestui fenomen și a consecințelor sale în întreaga lume este într-o continuă creștere și cu toții suntem parte a acestei evoluții. Migrația este acum în prim plan, nu doar în Suedia, ci și în restul țărilor. Întrebările provocate de migrație și integrare se află în primplanul preocupărilor sociale în prezent și ocupă un loc important în dezbaterile și discuțiile despre globalizare din Suedia și la nivel internațional.
Expoziția“Portraits of Migration” prezintă o perspectivă diferită asupra fenomenului migrației, dincolo de titlurile din presă legate de haos, colaps și procesele birocratice care o însoțesc.
”Toți au vrut să vorbească despre dragoste. Dragostea pentru un partener care nu a putut să-i însoțească, pentru familia care a rămas în urmă, sau dragostea pentru noi prieteni și parteneri aici în Suedia”, a spus Alexander Mahmoud despre participanții la proiect. Alexander Mahmoud a fotografiat 20 de persoane care au fugit în Suedia în ultimii 40 de ani și care s-au implicat în ajutarea altor refugiați. Poveștile lor sunt despre luptă, traumă și durere, dar și despre speranță și încredere în noua țară și casă.
Urmându-i exemplul, la cererea Ambasadei Suediei la București, Alina Băisan a urmărit fenomenul migrației din România și a găsit câteva particularități autohtone: “Aproape toate istorisirile pe care emigranții mi le-au împărtășit pe durata acestui proiect pleacă de la o poveste de iubire. Mereu am crezut despre România că este o țară a paradoxurilor, iar aceste povești nu fac decât să îmi confirme teoria. În timp ce milioane de români părăsesc țara pentru o viață mai bună în străinătate, există oameni care vin la noi, sperând să își facă un viitor aici. Ce am învățat de la acești oameni este că ar trebui să prețuim mai mult ceea ce avem: pacea și siguranța personală.”
"Indiferent de profilul migranților care ajung în România: fie că cer o formă de protecție, care sunt aici la studii sau au întemeiat o familie cu un cetățean român, nu îi scutește pe aceștia de problemele și responsabilitățile pe care le are un locuitor din orice oraș din țară. Conflictele sau schimbarea bruscă a vieții nu discriminează în funcție de gen, educație sau situație financiară, astfel că migranții pe care i-am întâlnit în cadrul acestui proiect fotografic și pe care îi aducem în fața dumneavoastră au povești diverse, însă un numitor comun ar fi liniștea și stabilitatea pe care au găsit-o în România. În acest moment țara noastră nu are în mod cert atractivitatea țărilor din vest, ceea ce se reflectă și în numărul scăzut de migranți. Însă indiferent de statutul migranților, beneficiari ai unei forme de protecție sau din afara UE sau a Spațiului Economic European, o mare greșeală ar fi lipsa integrării acestora, în special în contextul numeroaselor locuri de muncă vacante în România și a șansei de a avea cetățeni contribuitori la această societate."- a declarat reprezentantul IOM România.